PUBLIVE MEDIA TV

Editorial Daniela Călin / Pluralismul și partidele politice. Partide politice mai multe sau mai puține?

Autor: Daniela Călin

Publicat la: 17.11.2026 15:23

Categorie: editorial

Articol citit de … ori

Scris de Daniela Cǎlin

Cine poate înființa un partid, cine îi verifică legalitatea și cine poate decide că acesta trebuie să dispară? Proiectul noii legi a partidelor politice, publicat de Autoritatea Electorală Permanentă la 21 august 2026, schimbǎ complet cadrul legislativ cu privire la partidele politice, cu norme care pot schimba accesul la competiția politică și raportul dintre partide, administrație și justiție. 

Astăzi, 17 noiembrie 2026, de la ora 19:00, la Publive Media TV, discutăm despre aceste schimbări în emisiunea „INFORMAT PE DREPT”, realizată și moderată de avocat Daniela Călin. Invitați sunt doamna judecător Mădălina Elena Afrăsinie, domnul avocat Cătălin Dima și doamna Carmen Spătăcean, consilier în Consiliul Local al Municipiului Blaj. Emisiunea poate fi urmărită live pe pagina de Facebook și pe canalul de YouTube ale Publive Media.

Descoperă-ți Arhetipul

Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.

Publive Media TV

ARHETIP

[NUME]

...

Evaluare Psihografică marca Publive Media TV

De la lansarea proiectului la consultările publice

AEP a publicat proiectul la 21 august 2026, propunând înlocuirea Legii nr. 14/2003. Anunțul inițial a stabilit data de 20 septembrie 2026 ca termen pentru transmiterea observațiilor și propunerilor. Consultările cu partidele și grupurile parlamentare au inclus întâlnirile din 28 iulie și 27 august, iar la 2 septembrie au fost consultați reprezentanții partidelor neparlamentare și ai structurilor asociative ale administrației publice locale. La 4 noiembrie 2026, AEP a organizat o nouă dezbatere publică, anunțată ulterior prin comunicatul din 5 noiembrie. 

Ești un Geniu de Elită?

Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!

Publive Media TV

Dovedim genialitatea în fiecare zi

DIPLOMĂ

Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului

[NUME]

...

Recunoaștere oficială marca Publive Media TV

Cum era de așteptat, proiectul a generat o serie de puncte de vedere variate și o opoziție puternică, inclusiv din partea unor partide politice parlamentare.

Controversele sunt multiple, începând de la conformitatea elaborării unui proiect de către AEP cu dreptul de inițiativa legislativă prevăzută de art. 74 din Constituție și terminând cu dificultățile de interpretare în raport cu diferitele acte normative cu relevanță pentru proiect. Legea nr. 208/2015, art. 103 alin. (1) lit. s) și t), permite elaborarea unor propuneri înaintate Guvernului ori parlamentarilor pentru exercitarea acestui drept. Regulamentul de organizare și funcționare al AEP, aprobat de Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului,  din 18 martie  2024, publicat in Monitorul Oficial, în  art. 4 alin. (1) lit. b), prevede atribuția președintelui AEP de a iniția și aviza proiecte în domeniile autorității. Această atribuție este exercitată în cadrul constituțional al inițiativei legislative?

Care sunt cele mai importante propuneri

În forma înaintată spre dezbatere publică, proiectul schimbă natura juridică a partidelor politice din persoane juridice de drept public în persoane juridice de drept privat, de utilitate publică. Numărul minim al fondatorilor crește de la 3 la 100, cu reprezentarea ambelor sexe. Ce înseamnă aceste schimbări pentru autonomia partidelor, transparență și apariția unor formațiuni noi? 

Înregistrarea și soluționarea cererilor trece de la Tribunalul București la AEP. Completuri de cinci angajați ai autorității ar analiza documentația și ar propune soluția, iar AEP ar emite hotărârea. Aceasta ar putea fi contestată la Curtea de Apel București. Tot AEP ar administra Registrul partidelor politice și celelalte registre prevăzute de proiect, cu proceduri și evidențe digitalizate. 

Sunt propuse și reguli mai detaliate pentru conducerea partidelor, drepturile membrilor, etică, publicarea informațiilor, patrimoniu și fundații politice, asocierea cu formațiuni nepolitice. Pentru unele abateri, amenzile ar fi între 20.000 și 80.000 de lei. În același timp, s-ar extinde motivele de dizolvare pentru inactivitate, inclusiv prin referire la neactualizarea datelor, lipsa raportărilor financiare sau neparticiparea la două scrutine succesive organizate la termen. Partidele existente ar avea șase luni pentru adaptarea actelor, sub sancțiunea prevăzută de proiect. 

Este noul cadru legislativ compatibil cu statul de drept?

Modernizarea evidențelor și transparența sunt obiective utile. Compatibilitatea cu statul de drept depinde însă de claritatea condițiilor, de independența decidentului și de proporționalitatea sancțiunilor. Analiza Expert Forum(EFOR) nr. 241 din 7 septembrie 2026 recunoaște elemente pozitive, dar critică restrângerea accesului la înființarea partidelor și transferul deciziilor de înregistrare și dizolvare către AEP. EFOR ridică și problema art. 21 alin. (4) din Constituție: dacă procedura are caracter administrativ-jurisdicțional, caracterul ei obligatoriu trebuie examinat în raport cu regula jurisdicțiilor speciale administrative facultative. 

Trei repere jurisprudențiale invocate de EFOR merită menționate: prin Decizia nr. 75/2015, CCR a înlăturat vechea condiție a celor 25.000 de fondatori și a dispersiei teritoriale; decizia nu stabilește automat neconstituționalitatea oricărui alt prag, dar cere o justificare proporțională a restricției. Decizia nr. 381/2021 reafirmă cerințele de claritate și previzibilitate, iar Decizia nr. 197/2019 privește, între altele, proporționalitatea sancțiunilor contravenționale. 

JURIDICE.ro, în articolul din 21 august 2026,  „Legea partidelor politice | Proiect”, semnalează, la rândul său, că garanțiile controlului judiciar, sancțiunile și protecția datelor despre apartenența politică cer atenție în evaluarea reformei. În sensul susținerii transferului, comunicatul AEP din 5 noiembrie redă poziția CSM privind degrevarea Tribunalului București, cu păstrarea accesului la instanță. Avantajul administrativ și garanțiile drepturilor politice rămân însă chestiuni de dezbătut și de clarificat în raport de exigențele prevederilor constituționale și ale democrației.    

Impactul depășește Legea nr. 14/2003: sunt necesare corelări cu legislația privind finanțarea partidelor politice, contenciosul administrativ, regimul contravențiilor și protecția datelor, dreptul de proprietate intelectuală. Trebuie verificată și coerența cu Legea nr. 47/1992 și cu atribuțiile CCR din art. 146 lit. k) și l) din Constituție. Art. 146 lit. k) atribuie deja CCR controlul constituționalității partidelor, iar lit. l) permite alte atribuții prevăzute de legea organică a Curții. Proiectul privește delimitarea acestor competențe și a efectelor asupra dizolvării, lichidării și radierii, nu crearea pentru prima dată a unui control constituțional asupra partidelor, dar se poate considera că nu se adaugă atribuții pentru CCR, pe care legiuitorul nu le-a avut în vedere pentru partidele politice la adoptarea Constituției?  

Care este miza proiectului și ce fel de Autoritate Electorală Permanentǎ vom avea?

Miza privește atât libertatea de a construi alternative politice, cât și instituția care decide asupra existenței lor juridice. Digitalizarea registrului poate simplifica evidența, în timp ce atribuirea competenței de a admite ori respinge înregistrarea și de a decide dizolvarea cere garanții suplimentare. În ce condiții poate AEP să concentreze aceste responsabilități și să rămână independentă față de competitorii politici pe care îi controlează?

Transferul ridică firesc problema corelării Legii nr. 208/2015, în special a normelor despre misiunea, organizarea și atribuțiile AEP și a Regulamentului său de organizare și funcționare. Noile competențe pot fi atribuite prin legea specială, dar organizarea completurilor, personalul, resursele și garanțiile de imparțialitate trebuie puse în acord cu ele. Regulamentul de organizare şi funcționare al AEP din 2024 trebuie analizat și din această perspectivă: atribuția de a elabora proiecte in domeniul sǎu nu conferă, prin ea însăși, puterea de a decide înregistrarea sau dizolvarea partidelor. Pentru acestea este necesar un temei legal distinct.

Reforma instituțională este deja pe agendă: într-o poziție publică din noiembrie, AEP a menționat atât un proiect privind propria organizare și funcționare, cât și un regulament depus la Parlament în martie 2026, încă neaprobat la data acelei comunicări. Vom vedea o transformare radicală a autorității? Potrivit cărui model, cu ce mod de numire a conducerii și cu ce separare între control, sesizare și decizie? Aceste întrebări însoțesc reforma partidelor.

Partide mai multe sau mai puține? Numărul lor nu poate ține locul unei evaluări a pluralismului. Contează ca legea să permită asocierea politică, să impună responsabilitate și să asigure că restricțiile sunt justificate și controlabile. Cine garantează acest echilibru și ce trebuie schimbat în proiect înainte de adoptare?

Vă invităm astăzi, 17 noiembrie 2026, de la ora 19:00, la „INFORMAT PE DREPT”, la Publive Media TV, alături de judecător Mădălina Elena Afrăsinie, avocat Cătălin Dima, Carmen Spătăcean, consilier în Consiliul Local al Municipiului Blaj, și realizatoarea emisiunii, avocat Daniela Călin. Urmăriți-ne live pe Facebook și YouTube, pe pagina și canalul Publive Media.

Citește și...